Andrei

e vineri 🙂

inspirata de bestfest-ul de weekendul trecut

Pendulum Live

Care mai vine la bestfest? Write in the comments 🙂

One week in London. Fuckin Awesome. Left only one day before huge clash on the streets. Click pe poza pentru mai multe poze.

Da, 3 săptămâni de când n-am mai scris. Deci n-am timp/chef și nici nu prea am ce. Sunt bine, am fost la Avrig iar cu băieții ca să sărbătorim patru ani de existență a firmei. Am facut o mică poantă de 1 aprilie cu întarziere cu Mirela pe Facebook și încă aștept tona de hate-mail.

In rest, sunt bine, sănătos și pregătesc ceva. Pupici

PS: Pentru fanele înfocate, poză cu moi mai jos.

Local folbal

Da, Travka. Pe 15 aprilie. In Silver Church. E oficial.

N-am murit, n-am fugit din ţară, nu mi-au tăiat netu’, nu mi-am uitat parola de admin la blog.

N-am avut nici timp, nici chef de a mai scrie pe blog. Cumulat cu lipsa de inspiraţie în aberaţii generată de vreme. Pe scurt:

• mi-a fost rău, dar acum îmi e mai bine. nu m-am refăcut complet, dar sunt pe drumul cel bun (same medical problems, pour les connaisseurs)
• am văzut două concerte de folk tare faine de care îmi era dor
• am rărit ffffffoaaaaaaaaaarte mult ţigările şi cred că renunţ la ideea de ţigară electronică
• săptămâna asta reîncepe Champions League şi Europa League
• tot trag să termin un mic app de AIR, dar iar mă lovesc de lipsa de inspiraţie şi chef enunţată mai sus

Dacă arde, drop a line (pe mail, pe skype, SMS). Am să răspund când am timp/chef.

Vă pup.

PS: Dacă vă era dor de mine, cadou poză cu ţâţe

Da. e pe vine. Deja s-a stabilit turneul în UK. Pe zece mii că vin la Peninsula la vară ?

Inregistrarea se gaseste integral aici

Am mers şase oameni în Fratelli. Cu Mihaela de la Fashion Days, ne făcurăm şapte. Că doar echipa legată bine, în cârd umblă.  Dar să sar peste detalii şi să îmi spun părerea despre Premiile Internetics 2009. Pardon, Internetics 2009, că n-au prea fost premii.

Trebuie să îi felicit pe FourHooks, aka Metropotam pentru agenția anului. Că au fost cei mai buni, că n-au fost, fair-play is fair-play. Şi acum, să începem să strigăm “darul”:

• Categoria Retail şi comerţ electronic: niciun nominalizat. Din 25 de e-shop-uri, unele cu un concept unic în România, toate sunt pielea pulii (definiţie: a fi pielea pulii = varză, degeaba, de căcat, nu merită luat în seamă)
• Categoria Călătorii, divertisment, timp liber: 19 site-uri, nicio nominalizare (adică o comunitate online cu aproape 20.000 de membri sau un site gen toti pentru unu sunt tot de căcat – două exemple random)
• Servicii financiare şi real estate, printre care era şi site-ul ING (un site admirabil dpdv al funcţionalitaţii) – iar căcaturi.
• … şi alte categorii pe care mi-e lene să le mai enumăr
• Au căştigat, în schimb, clona în sepia a metropotam, brănduită de Timişoreana şi campania Webstyler la coca cola zero
• Noi (innobyte) n-am luat nimic, MRM Partners n-a luat nimic, Republika n-a luat nimic, MB Dragan n-a luat nimic, Hyperactive n-a luat nimic, Treeworks n-a luat nimic. Aparent, în România există doar două agenţii. Restul sunt de formă. (cel puţin asta s-a înţeles din împărţeala premiilor)
• Şomfi zicea că după faza asta e anti-internetics. Mie, sincer, nu-mi mai pasă. Am să-i ignor şi am să-i las să stea acolo, în cercul lor.

În concluzie, nu-mi pare rău că am participat. Am văzut cum se mişcă lucrurile în lumea internetics şi cu ce se mănâncă pe acolo. Îmi pare bine totuşi că am ajuns la eveniment, pentru că am avut ocazia să reîntâlnesc nişte oameni simpatici (sau dragi) cu care nu mai interacţionasem de mult. Astfel, am dat peste dowel, peste John si Mihai, Sandu, necenzurat, Bobby Voicu şi Adrian Ciubotaru, pe domnul Costin (pentru că “domnule” nu arată doar diferența de vârstă, ci și respectul 😉 ) şi am felicitat-o pe Corina de la metropotam pentru că ştiu că are de tras la muncă.

În rest, premiile n-au fost, atmosfera a cam sucked (noroc cu Gică de la Țăndărei că a mai smuls niște râsete de la lume), berea a fost moca pentru că șurubelnița era 25 de lei, a câștigat cine a trebuit și restu’ s-au dus acasă cu speranţe pentru la anul. Eu unul nu mă mai complic, capitolul internetics e închis pentru mine şi le urez succes tuturor viitorilor participanţi (nu că ar conta).

Luni o să fie o zi nouă de muncă, la care o să mă duc fără trofeu, fără premii, dar alături de băieţii care m-au susţinut şi înţeles întotdeauna. Pentru că ei sunt echipa care mă susţine întotdeauna şi mă ajută să duc treaba la capăt şi niciun premiu de pe lumea asta nu se poate ridica deasupra lor. Mulţumesc, băieţi, voi sunteţi cel mai mare premiu pe care puteam să-l câştig!

trupa de şoc

PS: Nu neg şi nu pun la îndoială competenţa sau intenţiile mebrilor din juriu, dar mă jur că rezultatul a fost de căcat.

Pentru că facem treabă bună ne-am băgat anu’ ăsta cu 3 proiecte la internetics. Două de-ale noastre şi unul realzat împreună cu prietenii de la SwissVenture. O să mă găsiţi mâine seară, după 8, în Fratelli, alături de Vasile şi Şomfi.

TargDeMasini.ro

Scoutface.com

Fashion Days

Cum am promis. Câteva poze de toamnă de la Cluj.

N-am murit, n-am fugit in Noua Caledonie, nu ma dau pe invisible, sunt plecat la Cluj. Multam Ramonei pentru gazduire si sper sa iesim mai mult in weekend, sa-mi arate orasul mai bine.

Numai o poza pun momentan, care sa exprime nationalismul oamenilor de aici, ca tot e campanie electorala. ASA DA!

Vlad Tepes presedinte

Saptamana trecuta am zis ca dau un surub, un autocolant si o guma cui ghiceste unde plec. Castigatoare a fost declarata (de catre un random de php) ca fiind Mirela. Felicitari! Inmanarea premiului va fi anuntata personal la o data ulterioara, iar felicitarile, masa si dansul, pe motoare, cel mai probabil in weekend.

Multumim si celorlalti concurenti pentru participare si nu uitati ca vine marea tombola a lunii august, cu un premiu-surpriza inimaginabil de valoros! 🙂

Ghici unde plec diseara cu Vasile!

Castigatorul primeste un surub, un autocolant si o guma (de sters sau de mestecat, castigatorul alege)

Daca sunt mai multe raspunsuri corecte, se traje la sorti.

Cuvinte mici despre zile mari. Trip in Vama veche, pe scurt si la obiect.

• Am fost intrebat discret in gura mare “ai droguri?”
• Pista de biciclisti serveste ca drum/parcare
• Hotelu ala mare e gata, dar nu prea l-am observat
• In stuf e aceeasi muzica in fiecare seara. Aceeasi cu cea de acum 5 ani
• La goblin au pendulum, groove armada, daft punk si concert suie paparude, ceea ce nu e tocmai un lucru rau
• La spice se chilleaza fain, cu cafe del mar si cola la 0.33
• La botu calului is sandvisuri bune si cafea si mai buna
• Porumb fiert – 5 lei daca intrebi, 4 lei daca cumperi
• Suberek (adica scovergi) cu branza, 2.5lei bucata, destul de bunicele
• Am bagat o clatita cu Andi si Cristina (parca asa facuram si anu’ trecut, deci e traditie)
• La tequila sunrise am baut cuba libre si-am ascultat-o pe Rouzi
• M-am fript pe umeri si picioare si ma ustura de nu mai pot
• Dorm la fel de bine ca acasa
• Mi-am luat tricou de la folk you, sac de dormit si papuci BUFU
• Am fost la Chilian si la Iris (Minculescu is alive and kickin’ and he can rock the hell out for 20 minutes)
• N-am gasit magura, fuckin fuckers
• Am gasit Toblerone alb in schimb
• Era sa ma fac muci din Jager
• Am baut “jin” de la conationalii lu Sasha
• Am cunoscut restul fratilor Plugaru, intr-o ipostaza foarte faina
• Am mers pe plaja pana la mama dracu si apoi m-am intors
• Am dormit ca un geamantan in gara
• Am prins rasaritul de 2 ori
• Multa lume, multi cocalari, multe babete cu nepotzeii
• M-am vazut cu J si am intalnit-o si pe Iaia
• Am fugit peste noapte in 2 mai la Micul golf, unde mi s-a parut awesome (n-am poze, na!)
• Am intalnit-o intamplator pe Adi, de care mi-era tare dor
• Am reusit sa daram niste ziduri (din capu meu) pe care le tineam ridicate de prea multa vreme
• Am vrut sa nu dorm, si pana pe la 6 dimineata chiar mi-a reusit
• Mi s-a parut ciudat sa trec prin Mangalia pe langa Peach si sa nu ies cu fetele la un suc. I miss that
• M-am intors cu autocaru’ care parca a facut o vesnicie, dar am ajuns safe and sound acasa.
• Si ma ustura iar umerii.

Vama s-a cam futut, dar fiecare loc e asa cum il vrei, e asa cum ti-l faci. Iei partile frumoase si le ignori pe alea de cacat. Si te simti chiar fain. Poate revin in septembrie un weekend, cand o fi mai liber. Si totusi Micul golf mi-a lasat o impresie foarte frumoasa in ultima seara. Il recomand pentru liniste, pace, relaxare si “finding your inner self” si s-ar putea sa fie urmatoarea destinatie.

PS: In poze sunt oameni/locuri la intamplare care mi-au amintit ca Vama veche era un loc fain. Alte poze aici si aici

adica duminica si luni dimineata

🙂

In Vama. Ne auzim de marti incolo.

Am mers cu colegii de apartament la Noaptea muzeelor.

Am ajuns o tura pe la Muzeul Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida, unde am vazut o gramada de realizari si inovatii (la vremea lor) in domeniul stiintei, am vazut in treacat masina aerodinamica a lui Aurel Persu, o jumatate dintr-o centrala termica ce a apartinut unei fabrici de la inceputul secolului XX, motociclete de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial si multe altele.

Am decis apoi sa mergem spre Palatul Parlamentului, sa facem o vizita la MNAC, ne-a pierdut taximetristul pe drum si am coborat si am pornit pe jos. Ajunsi acolo, am vazut imensitatea de coada si am decis sa mergem spre Universitate. 

Am vrut sa mergem la Muzeul Municipiului Bucuresti (Casa Sutu), dar cum il vazusem data trecuta, am dat cu pas si am mers la Cafeneaua Actorilor la o pizza. Ne-am retras apoi pe Motoare la un suc si ne-am indreptat spre casa.

Acasa… surpriza. Am constatat ca ni s-a stricat clanta de la intrarea in apartament si ca nu putem intra in casa. Am incercat vreme de vreo doua ore sa deschidem/desfacem usa prin toate metodele posibile pe care le gandeam la ora aia (surubelnite, desfacut tocul, fortat clanta). Pe la 5:30 am iesit in fata blocului la o tigara, am sunat-o pe sora mea, si am dat o tura mica in parcul de peste drum, asteptand-o pe ea si pe Viorel (cumnatul meu). Au venit dupa ceva vreme, sperand ca el, mai solid si mai priceput sa desfaca beleaua. Din doua surubelnite solide si doi umeri bine plasati Viorel a reusit sa deschida usa si sa putem sa intram in casa. Era 6 jumate. Am fumat o tigara, am baut o gura de suc si somn, ca nu mai puteam sta in picioare.

Concluzii si invataminte: 

• romanu’ e cel mai prost animal. Am vazut la muzeu tot felu’ de cocalari cretini care tot trageau de exponate, apasau butoane, desi scria mare sa nu atinga exponatele.
• romanu’ se inghesuie la tot ce e moca, chiar daca nu are nici cea mai mica tangenta cu subiectul (vezi ceata de pitipoance de la muzeul tehnic)
• oamenii cu putin interes (sau probabil provincialii) se duc noaptea la muzeu. tinerii bucuresteni stau in parc pe banca si creeaza covoare de coji de seminte.
• suruburile la scaunele de cielo mai trebuiesc stranse si ele, domnule taximetrist
• sa n-ai incredere in incuietorile facute de chineji
• daca ai incuietoare chinezeasca, ar fi foarte bine sa ai si o ranga la indemana sau un prieten fortos
• daca trebuie sa pleci undeva, dormi serios inainte, ca nu se stie cand mai intri in casa