Andrei

The social way of posting code | Snippify.me

Almighty programmers worldwide, rejoice! Because today we launched snippify.me, the social way to write code. Snippify not only allows you to post pieces of your code and share them with your friends, team-mates, colleagues or the entire world. It also helps you find scripts or functions that you need immediatly.

Using snippify is very easy, since no passwords are requiered. The authentication process is managed by OpenID, so if you’re already logged into your Google/Gmail, Yahoo or AOL account you just need to allow snippify to authenticate you. OpenID works also with other providers, so there are many available options. All secure, full privacy, no passwords.

Also, the experienced programmers can use one of the snippets plugins developed for Firefox, Eclipse, Active State Komodo or Netbeans.  Just paste the Private API Key that you find in your profile and you’re good to go.

The currently version is still under development, so we’ll be thankful for any requests in features or bug reports. After all, this is a free service, a full open-source engine, made for the community. The programming language is detected automatically (if you don’t select it) and we’re improving the detection algorithm to make it even better.

I started to work on this project along with my friend sasha, one of the best programmers I’ve worked with, because I really liked the idea and it offered me a big chance in working with the django development framework. I’m very pleased with the result, even though the project is not completed, but we will keep on working on it, improving it, make it better for the community.

I hope that you like it, that you’ll enjoy using it and that you will send enough feedback to make this project work.

Best regards!

Two And a Half Men

Big Bang Theory

House

Yep. They’re back. For the second half of the season. Prepare people for FUN FUN FUN! 🙂

Franz a crezut. A visat. S-am fript aşa cum ştia în adâncul sufletul lui că se va întâmpal. Egoismul ei a atins astăzi un nivel pe care Franz nu și-l imagina.

Franz închide telefonul. Trage cu putere aer în piept. Altă dată ar fi fost doborât. Acum stă pe picioare. Genunchii nu mai tremură. Pleacă spre casa. Merge repede şi ignoră oamenii din jur. Nu-i mai pasă, vrea doar să ajungă acasă, să fumeze o țigară. Se ascunde printre fulgii de zăpadă. Îl ninge peste pleoape, de parcă iarna ar vrea să îi scoată ochii. Astăzi fiecare fulg de nea vrea să-i dea o palmă şi se înghesuie să-i lovească obrajii.

Nu simte nimic. Nici foame, nici frig, nici ură. Nici măcar nu e nervos. Ninsoarea de afară s-a făcut brusc urâtă şi i-a intrat în gânduri. Lapoviţă şi uitare. Troiene ce-i inhibă dorul de ducă. Şi câini vagabonzi ce îl împiedică să traverseze.

Trecând pe lângă locuri demult uitate, Franz îşi aminteşte când ea i-a spus că ştie că n-o să-l piardă niciodată. Râde, o credea.  Şi brusc, totul în jur devine familiar, haosul din ninsoare dispare şi se opreşte în faţa unei uşi.

În casă e cald şi bine. Mă întind pe canapea, aprind o ţigară. Franz a rămas undeva afară, in frig şi va muri la noapte.

here

Asa, pentru prima zi a anului 🙂

N-am avut planuri măreţe pentru anul ăsta. N-am vrut să salvez lumea, dar nici s-o cuceresc. Nu m-am chinuit să-l prind pe Osama, nici să-l asasinez pe Obama. Nu sunt eu preşedintele Republicii Moldova şi nici golgheter în Champions League. Anul ăsta am mers şi n-am mers la vot. Dar trăgând linie, la final de an, constat că n-a fost nici pe departe un an rău. Nici unul perfect. Se putea mai bine, dar mă mulţumesc cu ce am reuşit şi bag la cap tâmpeniile pe care le-am făcut, şi să nu le mai repet. Am învăţat multe, am trecut peste multe, am reuşit să las stafii în urmă.

2009, pe scurt:

• Profesional, am avut parte de realizări frumoase, dar şi de palme şi de un sfârşit de an foarte călduros
• Sentimental, am avut suişuri şi coborâşuri, am iubit şi am mers mai departe. Uneori m-a cuprins melancolia sau alte stări ciudate.
• Am pierdut prieteni, am întâlnit oameni noi, am regăsit oameni dragi de altădată.
• Cu sănătatea am dus-o când bine, când foarte rău, acum mi-s mai bine. Am avut o perioadă bună de nefumat şi de mâncat salate. În curând revin la regimul ăsta 😉
• N-am plecat prea de prin Bucureşti (cu excepţia călătoriilor la Câmpina), dar am mers la mare. De două ori. Şi o dată la Cluj.

Şi vine un an nou și iar pornim de la zero, cu speranţe mari, cu planuri noi, cu gânduri bune şi cu tupeu cât casa. Iar celor care poartă chiloţii pe dos în noaptea de Revelion le spun că superstiţiile nu se împlinesc (nici în bine, nici în rău). Încercaţi să fiţi mai buni cu voi înșivă și cu oamenii de lângă voi, că they help you make things happen.

Sunt totuşi curios. Cum a fost anul vostru? Cum v-a lovit criza? Ce planuri măreţe v-ati stabilit pentru 2010? Nu întreb degeaba, dar vreau să vă arăt peste un an cum gândeaţi 😉

Hai la anu’ și la mulți ani!

E vremea Crăciunului. A time to give, a time to care. Şi stai şi te uiţi la TV şi te bucuri de prăjiturile mamei, când… “cioc-cioc”. Te uiţi pe vizor, nimeni. “A, pula, s-a auzit de sus. Iar s-a îmbătat vecinu şi a scăpat ceva pe jos“. Şi te întorci la TV. Şi sună la uşă. Şi te uiţi pe vizor. Nimeni. “Ce pula mea? Nu deschid, că iar alerg cerşetorii cu steaua. Sau cu sorcova“.

Mă deplasez iar spre canapea, ding-dang. “BĂ, CE PULA MEA, A DAT STRECHEA IN VOI?” îmi urlă în creier vocea interioară a raţiunii. Mă uit pe vizor. Iar. De data asta un nene pe la treişcinci de ani, cu nişte hârtii în mână. Pula. Administratoru’. Sau cu curentu’. Sau gazele. Deschid.

“Doamne miluieşte…” bla bla bla pula mea. POPA CU BOTEZU’! Ca să fie sigur că răspunde lumea bagă dascălu’ la înaintare şi popa stă după colţ să intre cu japca în casă. Mai ales că românu e ruşinos credincios fraier şi nu-l dă pe popă afară. Pleacă mă d-aci, îmi dai cu stropitoarea cu smârcâz pseudo-sfinţit pe pereţi. Am zugrăvit astă vară, strici bunătate de lavabilă. “Nu primesc. Pa.”

Plătiţi taxe, găsiţi un job (nu o slujbă) care să nu fie sinonimă cu înşelăciunea şi nu mai vrăjiţi babetele cu Raiu’ şi cu Iadu’ că nu vă mai crede nici pula. Hai la mulţi ani!

Work work chop chop la serviciu, dar când e vorba de glume, poante şi voie bună suntem de nedepăşit. Am făcut un mic Secret Santa cu colegii. L-am tras pe Florin şi m-a tras Radu. Am oferit un Repsol Honda (în miniatură, ca e iarnă şi nu se poate circula) şi am primit o carte superbă cu castele din lume (din 75 de castele, România are două). Dar las imaginile să vă spună câte o mie de cuvinte (poze făcute de Vasile)

Eu primind cadoul

Repsol Florin Honda

Ceata cea vestită

PS: Şi da, m-am costumat ca Moş Crăciun 🙂

După cum am anunţat acum aproape 3 săptămâni, am de dat trei premii pentru comentariile lăsate la postul cu concursul. Înainte de a enumera fericiţii câştigători, am să-mi cer scuze pentru întârziere, dar n-am avut timp zilele astea. Aşadar:

• Premiul drăguţ pentru cel mai drăguţ răspuns merge la jo212 şi constă într-o jucărie de pluş, nu mare, dar nici mică, pentru comentariul ăsta
• Premiul cretin pentru cel mai cretin răspuns se duce la schl für diesen Kommentar şi constă într-un butoi început de Tuborg Christmas Brew ce probabil s-a trezit de tot
• Premiul amuzant pentru cel mai amuzant răspuns se duce la FromHeaven pentru comentariul acesta şi valorează fix 0.5 litri de ţuică (serios, această persoană e teribil de amuzantă când bea, deci premiul e unul amuzant)
• Premiul special se duce tuturor fetelor care zic că mă iubesc şi constă într-un zâmbet 🙂

Felicitări câştigătorilor, felicitări participanţilor şi salutări celor ce citesc, dar nu participă! Înmânarea premiilor se va face cu surle şi trâmbiţe cu prima ocazie. Aştept comentarii de mulţumire şi ameninţări cu moartea.

20 de ani. Ce s-a schimbat? S-a schimbat ceva?

Se pare că şansele de a avea zăpadă de ziua mea au crescut. Let there be snow! 🙂

Şoferii de genul ăstuia ar trebui daţi jos din maşină şi împuşcaţi în cap. De două ori, ca să fii sigur.

Web-cooking done, the new theme is almost final. Enjoy the little gizmos in the right and please give me your feedback, it really counts.

Thanks!

PS: The first one to  leave a comment about the easter egg, gets a special prize 🙂

Foarte mulţi dintre cunoştinţele de vârsta mea din timpul liceului s-au măritat/însurat, ba unii au pus-o şi d-un copil.

Ori frec eu menta, ori vă mişcaţi voi prea repede.

Ceva nu e bine şi nu ştiu ce.

Şi? Cine e preşedinte?

geoana fail alegeri

poză de la realitatea

Şi azi mă uitam puţin întristat că bricheta de la tine nu mai are gaz. Bad karma.

PS: 200 de posturi. Nu credeam să fie vorba chiar de tine.