Andrei

One week in London. Fuckin Awesome. Left only one day before huge clash on the streets. Click pe poza pentru mai multe poze.

Da, Travka. Pe 15 aprilie. In Silver Church. E oficial.

N-am murit, n-am fugit din ţară, nu mi-au tăiat netu’, nu mi-am uitat parola de admin la blog.

N-am avut nici timp, nici chef de a mai scrie pe blog. Cumulat cu lipsa de inspiraţie în aberaţii generată de vreme. Pe scurt:

• mi-a fost rău, dar acum îmi e mai bine. nu m-am refăcut complet, dar sunt pe drumul cel bun (same medical problems, pour les connaisseurs)
• am văzut două concerte de folk tare faine de care îmi era dor
• am rărit ffffffoaaaaaaaaaarte mult ţigările şi cred că renunţ la ideea de ţigară electronică
• săptămâna asta reîncepe Champions League şi Europa League
• tot trag să termin un mic app de AIR, dar iar mă lovesc de lipsa de inspiraţie şi chef enunţată mai sus

Dacă arde, drop a line (pe mail, pe skype, SMS). Am să răspund când am timp/chef.

Vă pup.

PS: Dacă vă era dor de mine, cadou poză cu ţâţe

Da. e pe vine. Deja s-a stabilit turneul în UK. Pe zece mii că vin la Peninsula la vară ?

Inregistrarea se gaseste integral aici

Am mers şase oameni în Fratelli. Cu Mihaela de la Fashion Days, ne făcurăm şapte. Că doar echipa legată bine, în cârd umblă.  Dar să sar peste detalii şi să îmi spun părerea despre Premiile Internetics 2009. Pardon, Internetics 2009, că n-au prea fost premii.

Trebuie să îi felicit pe FourHooks, aka Metropotam pentru agenția anului. Că au fost cei mai buni, că n-au fost, fair-play is fair-play. Şi acum, să începem să strigăm “darul”:

• Categoria Retail şi comerţ electronic: niciun nominalizat. Din 25 de e-shop-uri, unele cu un concept unic în România, toate sunt pielea pulii (definiţie: a fi pielea pulii = varză, degeaba, de căcat, nu merită luat în seamă)
• Categoria Călătorii, divertisment, timp liber: 19 site-uri, nicio nominalizare (adică o comunitate online cu aproape 20.000 de membri sau un site gen toti pentru unu sunt tot de căcat – două exemple random)
• Servicii financiare şi real estate, printre care era şi site-ul ING (un site admirabil dpdv al funcţionalitaţii) – iar căcaturi.
• … şi alte categorii pe care mi-e lene să le mai enumăr
• Au căştigat, în schimb, clona în sepia a metropotam, brănduită de Timişoreana şi campania Webstyler la coca cola zero
• Noi (innobyte) n-am luat nimic, MRM Partners n-a luat nimic, Republika n-a luat nimic, MB Dragan n-a luat nimic, Hyperactive n-a luat nimic, Treeworks n-a luat nimic. Aparent, în România există doar două agenţii. Restul sunt de formă. (cel puţin asta s-a înţeles din împărţeala premiilor)
• Şomfi zicea că după faza asta e anti-internetics. Mie, sincer, nu-mi mai pasă. Am să-i ignor şi am să-i las să stea acolo, în cercul lor.

În concluzie, nu-mi pare rău că am participat. Am văzut cum se mişcă lucrurile în lumea internetics şi cu ce se mănâncă pe acolo. Îmi pare bine totuşi că am ajuns la eveniment, pentru că am avut ocazia să reîntâlnesc nişte oameni simpatici (sau dragi) cu care nu mai interacţionasem de mult. Astfel, am dat peste dowel, peste John si Mihai, Sandu, necenzurat, Bobby Voicu şi Adrian Ciubotaru, pe domnul Costin (pentru că “domnule” nu arată doar diferența de vârstă, ci și respectul 😉 ) şi am felicitat-o pe Corina de la metropotam pentru că ştiu că are de tras la muncă.

În rest, premiile n-au fost, atmosfera a cam sucked (noroc cu Gică de la Țăndărei că a mai smuls niște râsete de la lume), berea a fost moca pentru că șurubelnița era 25 de lei, a câștigat cine a trebuit și restu’ s-au dus acasă cu speranţe pentru la anul. Eu unul nu mă mai complic, capitolul internetics e închis pentru mine şi le urez succes tuturor viitorilor participanţi (nu că ar conta).

Luni o să fie o zi nouă de muncă, la care o să mă duc fără trofeu, fără premii, dar alături de băieţii care m-au susţinut şi înţeles întotdeauna. Pentru că ei sunt echipa care mă susţine întotdeauna şi mă ajută să duc treaba la capăt şi niciun premiu de pe lumea asta nu se poate ridica deasupra lor. Mulţumesc, băieţi, voi sunteţi cel mai mare premiu pe care puteam să-l câştig!

trupa de şoc

PS: Nu neg şi nu pun la îndoială competenţa sau intenţiile mebrilor din juriu, dar mă jur că rezultatul a fost de căcat.

Pentru că facem treabă bună ne-am băgat anu’ ăsta cu 3 proiecte la internetics. Două de-ale noastre şi unul realzat împreună cu prietenii de la SwissVenture. O să mă găsiţi mâine seară, după 8, în Fratelli, alături de Vasile şi Şomfi.

TargDeMasini.ro

Scoutface.com

Fashion Days

Cum am promis. Câteva poze de toamnă de la Cluj.

Şovă se dă iar mare cu ce a făcut/stricat/dres vara asta şi cică îmi dă o tentativă de leapşă.

Mi-e frică să încep să scriu, pentru că aş termina prea repede şi m-aş deprima. A fost totuşi o vară frumoasă, interesantă, din care am tras multe concluzii. Referitoare la viaţă, la oameni, la viitor, la trecut şi la substanţe mai mult sau mai puţin acceptate din punct de vedere social. Unele’s de bine, altele mai puţin. Dar fiecare dintre ele are o însemnătate aparte şi încheie câte o poveste. A fost cea mai intensă vară de până acum, cred. În acelaşi timp a fost şi cea mai relaxantă şi introspectivă.

A fost o vară aşa cum ar trebui să fie toate verile. Cu distracţie, cu iubire, cu ură, cu beţie, cu dezamăgiri, cu travkă, cu Star Trek, cu mare, cu “acasă”, cu desene animate, cu nopţi albe pe plajă, cu uitări, cu pufuleţi. Exact ce trebuie ca să n-o iei razna de tot.

A, da. Şi a fost o vară în care s-au întâmplat multe lucruri “pentru prima dată”. Toate de bine.

Şi gata. Nu mai trag linie, că a venit deja noul anotimp peste mine.

Saptamana trecuta am zis ca dau un surub, un autocolant si o guma cui ghiceste unde plec. Castigatoare a fost declarata (de catre un random de php) ca fiind Mirela. Felicitari! Inmanarea premiului va fi anuntata personal la o data ulterioara, iar felicitarile, masa si dansul, pe motoare, cel mai probabil in weekend.

Multumim si celorlalti concurenti pentru participare si nu uitati ca vine marea tombola a lunii august, cu un premiu-surpriza inimaginabil de valoros! 🙂

Multumita romtelecom, am castigat 2 bilete pentru ziua 2 (adica pe 3 iulie) la bestfest 2009. Nu e ziua pe care mi-as fi dorit-o cel mai mult, dar e moca si sper sa trag niste poze interesante. Or sa cante Orbital, Franz Ferdinand, Klaxons, Gabriella Cilmi, Alternosfera, Oceana, AB4 si Funkstar Deluxe. Sper sa fie ceva interesant.

Promit ca o sa revin cu poze si comentarii.

Intre timp, astept curierul cu biletele.

Pagini web in rate

de la Bogdan, in Busteni. Pare destul de dubios.

Am mers cu colegii de apartament la Noaptea muzeelor.

Am ajuns o tura pe la Muzeul Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida, unde am vazut o gramada de realizari si inovatii (la vremea lor) in domeniul stiintei, am vazut in treacat masina aerodinamica a lui Aurel Persu, o jumatate dintr-o centrala termica ce a apartinut unei fabrici de la inceputul secolului XX, motociclete de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial si multe altele.

Am decis apoi sa mergem spre Palatul Parlamentului, sa facem o vizita la MNAC, ne-a pierdut taximetristul pe drum si am coborat si am pornit pe jos. Ajunsi acolo, am vazut imensitatea de coada si am decis sa mergem spre Universitate. 

Am vrut sa mergem la Muzeul Municipiului Bucuresti (Casa Sutu), dar cum il vazusem data trecuta, am dat cu pas si am mers la Cafeneaua Actorilor la o pizza. Ne-am retras apoi pe Motoare la un suc si ne-am indreptat spre casa.

Acasa… surpriza. Am constatat ca ni s-a stricat clanta de la intrarea in apartament si ca nu putem intra in casa. Am incercat vreme de vreo doua ore sa deschidem/desfacem usa prin toate metodele posibile pe care le gandeam la ora aia (surubelnite, desfacut tocul, fortat clanta). Pe la 5:30 am iesit in fata blocului la o tigara, am sunat-o pe sora mea, si am dat o tura mica in parcul de peste drum, asteptand-o pe ea si pe Viorel (cumnatul meu). Au venit dupa ceva vreme, sperand ca el, mai solid si mai priceput sa desfaca beleaua. Din doua surubelnite solide si doi umeri bine plasati Viorel a reusit sa deschida usa si sa putem sa intram in casa. Era 6 jumate. Am fumat o tigara, am baut o gura de suc si somn, ca nu mai puteam sta in picioare.

Concluzii si invataminte: 

• romanu’ e cel mai prost animal. Am vazut la muzeu tot felu’ de cocalari cretini care tot trageau de exponate, apasau butoane, desi scria mare sa nu atinga exponatele.
• romanu’ se inghesuie la tot ce e moca, chiar daca nu are nici cea mai mica tangenta cu subiectul (vezi ceata de pitipoance de la muzeul tehnic)
• oamenii cu putin interes (sau probabil provincialii) se duc noaptea la muzeu. tinerii bucuresteni stau in parc pe banca si creeaza covoare de coji de seminte.
• suruburile la scaunele de cielo mai trebuiesc stranse si ele, domnule taximetrist
• sa n-ai incredere in incuietorile facute de chineji
• daca ai incuietoare chinezeasca, ar fi foarte bine sa ai si o ranga la indemana sau un prieten fortos
• daca trebuie sa pleci undeva, dormi serios inainte, ca nu se stie cand mai intri in casa

Luna amara lanseaza in Bucuresti noul lor album “Don’t Let Your Dreams Fall Asleep” vineri, 8 mai, ora 20:00, in Silver Church. Intrarea: 30 de lei, include si revista Sunete cu albumul proaspat lansat. Promit o recenzie in weekend.

Don't Let Your Dreams Fall Asleep

1 mai 2009. Parcul Izvor, Bucuresti. Partidul Comunist Social-Democrat, in intentia de a reinvia gloria de altadata a sarbatorii muncitoresti, a organizat o mare paranghelie cumetrie petrecere, scopul acesteia (evident) fiind propaganda electorala. Dupa cum ma astepta, si dupa cum spuneam si aici, Romania trebuie sa iasa din stadiul de “hai sa-l votam pe cel care ne da cele mai multe sarmale (mici, bere, cozonaci)”.

Dar manifestatia de ieri mi-a aratat exact contrariul. O multime de romani blazati, saraci, fara un viitor stralucit, biete mioare in sistem, batandu-se si jucandu-se in picioare pentru a primi un tichet care sa le ofere o bere si patru mici. O ceata de pomanagii iesita in strada la 20 de ani dupa Revolutie, ce demonstreaza ca mentalitatea comunista este vie in zilele noastre, la fel de vie ca inainte de ’89. O ceata imensa care ma face sa ma gandesc cu oroare ca la alegerile prezidentiale de anul acesta voturile lor vor forma majoritatea si vor alege presedintele. 

A fost un gest extrem de grandomanie din partea celor doua “vedete” politice prezente la eveniment, care a adus mai degraba a un gest de mila din partea lor decat a festivitate. A fost o exprimare excelenta a mentalitatii din acel partid, al ideii de “mananca si voteaza-ma, ca apoi o sa uit iar de tine”.

Ma uitam la ceata de oameni care se plimba in spatele visatorului si strigau ca-l vor presedinte si ma uitam la cum  romulanul facea poze cu domnisoarele obeze venite la manifestatie, ca sa si le urce printesele pe hi5. (cocalari.com, ceva?). Tragand linie, ma intristez cand imi dau seama ca asta e realitatea. Astia sunt oamenii care ne inconjoara. Astia sunt oamenii politici si asta e circul scena politica.

Traim inca intr-o Romanie de cacat, o Romanie inculta, o romanie care pretuieste uratul, o Romanie pe care noi o tinem acolo.

Tu? Din care Romanie faci parte? Tii cu romulanul sau tii cu Romania?

PS: azi, plimbandu-ma pe langa parcul Titan am vazut o doamna cu un ditamai cainele care ii strangea rahatul bestiei de pe trotuar. Uite ca mai sunt si romani cu bun-simt.

Emigrantii

Marti, 21 Aprilie 2009, ora 21:00 STUDIO UNESCO Bucuresti
NOCTURNELE TEATRULUI TANAR
EMIGRANTII, de Slawomir Mrozek

Regia: Mircea GHEORGHIU

Cu:
Ionut Sebastian BALAN
Gabriel ENACHE

Scenografia: Imelda Manu

Un intelectual si un muncitor necalificat sub acelasi acoperis in ajunul Anului Nou – doi oameni care nu ar avea nimic in comun daca exilul nu i-ar fi adus impreuna.
O piesa care socheaza, care aminteste de istoria recenta, care desface conserva politicului in parodie, la care veti ride cu lacrimi amare.

mai multe despre piesa si bilete aici. Meet you there!

Cam asa arata la inceputul primaverii Vama Veche. Noua Vama Veche. Vama Veche moderna. Mai intereseaza pe cineva mersul acolo de 1 mai sau la vara? Pe mine nu prea.

De aici

Cum am promis ieri, a venit si postul asta, in care am sa va prezint colegii mei simpatici de la serviciu. Alaturi de ei imi petrec o mare parte a zilei, de luni pana vineri in fiecare saptamana lucratoare. Pe unii dintre ei ii stiu de cand am ajuns in firma, pe altii de mai putin timp, dar toti mi-au devenit incet-incet prieteni. Weekend-ul trecut, de la Avrig m-a facut sa ii cunosc si sa-i inteleg mai bine. Here is the almighty team (exceptand Marius si fetele, care n-au putut merge cu noi si cu care n-am poze prea reusite)

Am mers cu colegii intr-un weekend la Avrig. Bautura suficienta (absolut, tequila, jack si altele), cu tutunul am ars-o decent (m-am intors cu tigari acasa, deci n-am depasit estimarea), distractie din plin, tv, alte balarii. Drumul mi s-a parut tare fain, mai ales pe Valea Oltului. Am dormit ca o valiza, am jucat prost la Mafia, am mancat mici si nu mi-a fost rau de la ei, am mers la plimbare in padure, unde am gasit zapada si un nene infundat cu o Dacie in ea si am fumat la locul de fumat 😉 Baietii au fost la paintball, eu am dormit, ne-am uitat pe seara la meci si am baut de necaz, apoi am dormit iar

A fost fain, nimic iesit din comun. Un weekend relaxant la munte, alaturi de colegii de munca. E bine ca am avut ocazia sa le descopar puncte forte, le-am gasit si unele mai slabe, pe care am sa le inteleg/interpretez mai bine pe viitor.

In conlcluzie, a fost fain, am imbinat utilul si placutul. Asteptam tura urmatoare. Mai multe nu scriu ca mi-am pierdut ideile si as mai dormi 🙂

Poze mai jos. In curand poze cu baietii 🙂